Manechinele au fost o parte integrantă a culturii umane de secole, evoluând de la forme rudimentare din lemn la capodopere sculptate moderne.
Egiptenii antici, încă din 1300 î.Hr., au lăsat în urmă dovezi ale unor forme asemănătoare manechinului descoperite în mormintele lor. Aceste reprezentări variau în mărime și formă, mimând atât figurile regale, cât și zeitățile, având implicații religioase și istorice profunde, mai degrabă decât să servească drept simple afișaje de modă.
Conceptul de manechine pe care îl recunoaștem astăzi a apărut în timpul Revoluției Industriale, coincizând cu ascensiunea magazinelor urbane și apariția mașinilor de cusut.
În jurul anului 1870, cumpărăturile au început să fie văzute ca o plăcere, mai degrabă decât ca o necesitate. În această epocă și-au făcut apariția manechinele realizate din ceară, împodobite cu păr real, ochi de sticlă și chiar dinți falși. Într-un efort de a păstra inocența acestor figuri realiste, a fost introdusă o legislație care impune magazinelor să-și acopere geamurile înainte de a-și schimba hainele manechinelor!